Moartea prin scris

Royal Club for Literature and Peace 

Moartea prin scris

 Madalin Almajanu

Moartea prin scris

 Adesea văd cum oameni bine îmbrăcați, coborând din mașini scumpe, vin să-mi ceară o carte pe gratis.

Sub deviza că o carte hrănește sufletul, arta are gustul gratuității, dar și o friptură prost făcută te sătură. A scrie astăzi înseamnă o condamnare la sărăcie de bună voie.

Aud tot mai des: de ce mai scrii dacă nu câștigi bani?

Ce este banul, în definitiv? Cartea este transformată într-un produs prost vândut, iar cel care o scrie este văzut ca un om ce își pierde timpul și banii. Nu este văzută ca o investiție, ci mai degrabă ca o pierdere de timp. Cu un clișeu standard că vei fi cunoscut după moarte, pe care îl refuz total. Eu vreau să mănânc astăzi, nu în ianuarie, parafrazând lozinca a zilelor noastre. A scrie a devenit un hobby sau un mod de viață demodat. Vrem schimbarea fără măcar a citi o zi... Gratuitul meu devine un sentiment statutar, să-ți împărți munca pe nimic, doar de dragul de a fi citit. Nu ajută cu nimic; cartea îți va sta mult și bine pe un strat de praf sau pe post de coaster al unui pahar de vin hrănitor în grad alcoolic. Cartea nu mai hrănește, nu mai este suficientă, nu produce bani; este transformată într-o totală pierdere de timp. Atunci sunt întrebat de ce mai scriu? Știu doar că am o motivație. Într-o zi îmi va schimba viața prin cineva care m-a cumpărat cu ani în urmă. Scriu astăzi pentru timpul ce va urma. Dacă este bine sau rău doar timpul și deciziile mele mă vor premia sau pedepsi.

 @reper

Madalin Almajanu

documentation: Waffaa Badarneh